Romania • March 1, 2026 • Sunday
Also known as: Mărțișor
Mărțișorul nu este doar o simplă tradiție, ci reprezintă însăși esența sufletului românesc la pragul dintre iarnă și primăvară. Această sărbătoare, celebrată anual pe data de 1 martie, marchează victoria simbolică a luminii asupra întunericului, a căldurii asupra gerului și a speranței asupra resemnării. Este momentul în care întreaga natură se trezește la viață, iar oamenii aleg să onoreze acest proces prin oferirea și purtarea unui obiect de mici dimensiuni, dar cu o încărcătură spirituală imensă: mărțișorul. Acest mic talisman, format dintr-un șnur alb și roșu împletit, de care se agață diverse pandantive, devine un mesager al norocului, al sănătății și al aprecierii.
Ceea ce face ca Mărțișorul să fie cu adevărat special este vechimea sa incredibilă și continuitatea sa în spațiul carpato-danubiano-pontic. Este o sărbătoare a feminității, a fertilității și a respectului, fiind una dintre puținele tradiții care au reușit să supraviețuiască modernității fără a-și pierde farmecul arhaic. În satele românești, semnificația sa rămâne profund legată de ritmurile pământului, în timp ce în marile orașe, precum București, Cluj-Napoca sau Iași, sărbătoarea transformă străzile în adevărate galerii de artă în aer liber, unde mii de artizani își expun creațiile. Este o perioadă de efervescență socială, în care gestul mic de a oferi un mărțișor creează punți de legătură între prieteni, colegi și membri ai familiei.
Dincolo de aspectul estetic, Mărțișorul este recunoscut la nivel internațional pentru valoarea sa culturală inestimabilă. În anul 2017, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie au fost incluse în Patrimoniul Mondial Imaterial al UNESCO, confirmând universalitatea acestui simbol comun României, Republicii Moldova, Bulgariei și Macedoniei de Nord. Pentru români, purtarea mărțișorului în piept sau la încheietura mâinii este o declarație de identitate și un mod de a se armoniza cu forțele regeneratoare ale naturii, fiind un obicei transmis din generație în generație cu sfințenie și bucurie.
Sărbătoarea Mărțișorului are o dată fixă în calendarul creștin-ortodox și civil din România, fiind celebrată întotdeauna în prima zi a lunii martie. Această constanță oferă românilor un punct de reper stabil pentru planificarea momentelor de bucurie și a achizițiilor de cadouri pentru persoanele dragi.
În anul 2026, detaliile calendaristice sunt următoarele:
Data sărbătorii: March 1, 2026 Ziua săptămânii: Sunday Timpul rămas: Mai sunt exact 57 zile până la acest eveniment special.
Deoarece în 2026 data de 1 martie cade într-o zi de Sunday, atmosfera de sărbătoare va fi resimțită încă din ultimele zile ale lunii februarie, când piețele și centrele comerciale se vor umple de vânzători ambulanți și târguri de profil. Deși data este fixă, intensitatea cu care este celebrată variază în funcție de regiune și de contextul social, însă spiritul primăverii rămâne neschimbat.
Originile Mărțișorului sunt pierdute în negura timpului, cercetările arheologice sugerând că rădăcinile acestui obicei datează de peste 8.000 de ani. În situl de la Schela Cladovei din județul Mehedinți, au fost descoperite amulete de piatră vopsite în alb și roșu, purtate la gât, ceea ce indică faptul că strămoșii noștri daci celebrau venirea primăverii cu simboluri similare celor de astăzi. Pe atunci, pietrele albe simbolizau puritatea, în timp ce cele roșii reprezentau sângele, vitalitatea și fertilitatea femeii.
Astăzi, Mărțișorul a evoluat dintr-un simplu obiect protector într-o formă de expresie artistică și socială. Deși esența rămâne aceeași, modul de celebrare s-a diversificat, adaptându-se vieții urbane.
În contrast, există regiuni precum Moldova, Bucovina și părți din Maramureș sau Banat, unde tradiția este inversată sau reciprocă. Aici, fetele sunt cele care împletesc mărțișoare și le oferă băieților pe 1 martie. Ulterior, pe 8 martie (Ziua Femeii), bărbații sunt cei care oferă cadouri și flori în semn de mulțumire. Această variație regională adaugă un farmec aparte hărții culturale a României.
În ultimii ani, a apărut o tendință puternică către mărțișoarele handmade, realizate din ceramică, lemn, sticlă pictată sau chiar materiale reciclate, valorificând creativitatea artiștilor locali.
Mărțișorul este înconjurat de o serie de ritualuri care completează imaginea acestei sărbători.
Dacă te afli în România în preajma datei de March 1, 2026, vei observa o schimbare vizibilă în atmosfera orașelor. Iată ce trebuie să știi pentru a te integra și a te bucura de această experiență:
O întrebare frecventă pentru cei care trăiesc sau lucrează în România este dacă Mărțișorul este o sărbătoare legală, cu zi liberă de la stat.
Răspunsul este NU. 1 Martie nu este declarată zi de sărbătoare legală (public holiday) în Codul Muncii din România. Prin urmare: Programul instituțiilor publice: Toate instituțiile de stat, băncile și oficiile poștale funcționează după programul normal. Mediul de afaceri: Companiile private au program de lucru obișnuit. Totuși, în multe birouri, atmosfera este mai relaxată, iar dimineața este dedicată schimbului de mărțișoare și urărilor de primăvară.
Totuși, trebuie menționat că imediat după Mărțișor urmează data de 8 Martie (Ziua Femeii), care, deși nici ea nu este zi liberă oficială în mod automat pentru toată lumea, este celebrată cu o intensitate similară. Există discuții periodice în Parlamentul României pentru a declara aceste zile libere, dar până în prezent, ele rămân sărbători de lucru, pline de flori și zâmbete.
Mărțișorul este mai mult decât un obiect; este o stare de spirit. Este momentul în care românii decid să lase în urmă greutatea iernii și să privească spre viitor cu optimism. Într-o lume tot mai digitalizată, acest mic fir împletit alb-roșu reușește să mențină vie o legătură profundă cu pământul, cu istoria și, mai ales, cu ceilalți. Fie că ești în inima Bucureștiului sau într-un sat izolat din Apuseni, pe 1 martie vei vedea același zâmbet pe fețele oamenilor care primesc sau oferă un mărțișor – un zâmbet care spune că, indiferent de cât de lungă a fost iarna, primăvara
Common questions about Mărțișor in Romania
Sărbătoarea Mărțișorului va avea loc în data de March 1, 2026, care în anul 2026 va cădea într-o zi de Sunday. Mai sunt exact 57 zile până când românii vor celebra venirea primăverii prin acest obicei străvechi. Deși tradiția este marcată simbolic pe 1 martie, atmosfera de sărbătoare începe să se simtă încă din ultimele zile ale lunii februarie, când piețele se umplu de vânzători de amulete și flori de primăvară.
Nu, Mărțișorul nu este o sărbătoare publică sau zi liberă legală în România. Deoarece în 2026 data de 1 martie cade într-o zi de Sunday, majoritatea instituțiilor și afacerilor vor urma programul normal de duminică. Chiar dacă este o zi lucrătoare în mod obișnuit, este o sărbătoare culturală extrem de importantă, marcată prin gesturi simbolice și schimburi de cadouri între prieteni, colegi și membrii familiei, fără a întrerupe activitățile economice obișnuite.
Șnurul bicolor reprezintă unitatea contrariilor și reînnoirea timpului. Culoarea roșie simbolizează vitalitatea, focul, sângele și soarele, fiind asociată cu forța vitală a femeii sau cu sacrificiul. Culoarea albă semnifică puritatea, zăpada care se topește, înțelepciunea și victoria luminii asupra întunericului. Împreună, cele două fire răsucite reprezintă împletirea armonioasă a iernii cu primăvara, asigurând purtătorului sănătate și noroc pe parcursul întregului an, conform tradițiilor daco-romane vechi de peste 8.000 de ani.
În cea mai mare parte a României, tradiția dictează ca bărbații să ofere mărțișoare femeilor (familie, prietene, colege) ca semn de respect și admirație. Totuși, există variații regionale fascinante: în Moldova, Bucovina, Maramureș și părți din Banat, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților. Acești bărbați poartă șnurul la mână sau la rever și, de cele mai multe ori, oferă la rândul lor cadouri sau flori femeilor câteva zile mai târziu, pe 8 martie, cu ocazia Zilei Femeii.
Conform obiceiului, mărțișorul se poartă pe parcursul lunii martie sau până când apar primele semne clare ale primăverii, cum ar fi înflorirea copacilor sau sosirea berzelor. În acel moment, amuleta nu se aruncă, ci se leagă de ramura unui pom fructifer pentru a aduce rod bogat și noroc. În trecut, unele femei foloseau moneda de la mărțișor pentru a cumpăra brânză, crezând că astfel vor avea pielea albă și frumoasă tot anul. Gestul de a lega șnurul de un copac simbolizează legătura omului cu natura și speranța în regenerare.
Tradiția 'Babelor' are loc între 1 și 9 martie și este legată de legenda Babei Dochia, care simbolizează sfârșitul iernii. Oamenii își aleg o zi din acest interval (sau le sunt atribuite în funcție de ziua nașterii) pentru a vedea cum le va merge tot anul. Se crede că vremea din ziua aleasă reflectă starea ta de spirit și norocul: dacă este soare, vei avea un an vesel și prosper; dacă este înnorat sau plouă, anul va fi unul mai dificil. Această perioadă de tranziție meteo reflectă caracterul capricios al primăverii timpurii.
Pe lângă șnurul alb-roșu, mărțișoarele includ adesea mici amulete cu semnificații specifice. Cele mai populare sunt coșarul (simbol al norocului și al curățeniei), potcoava (pentru protecția casei), trifoiul cu patru foi (pentru noroc extrem) și inima (pentru iubire). În ultimii ani, artiștii locali au început să creeze mărțișoare hand-made din ceramică, lemn sau flori presate, transformând această tradiție într-o formă de artă contemporană, păstrând în același timp esența spirituală recunoscută de UNESCO ca patrimoniu imaterial al umanității.
Pentru vizitatori, Mărțișorul este o ocazie excelentă de a interacționa cu localnicii. Puteți cumpăra mărțișoare autentice de la târgurile stradale organizate în orașe precum București, unde veți găsi obiecte lucrate manual la prețuri accesibile. Nu ezitați să oferiți un mărțișor colegelor sau prietenelor locale; gestul este considerat politicos și prietenos, neavând neapărat o conotație romantică. De asemenea, pregătiți-vă pentru o vreme schimbătoare, specifică perioadei Babelor, și bucurați-vă de atmosfera plină de viață a piețelor de flori care inundă străzile cu lalele și zambile.